Pe 20 noiembrie, aproape 200 de oameni au umplut BT Stup să se bucure de cea de-a 19-a ediție a FuckUp Nights Bucharest și să asculte poveștile uimitoare ale celor patru speakeri invitați.
Într-o sală arhiplină, s-a ascultat cu sufletul la gură, s-a râs, s-a suspinat, iar de multe ori aproape că nici nu s-a respirat de emoție și tensiune. Cei patru speakeri invitați în ultima ediție de FUN din 2023 au fost Gina Matei, coach și cofondator al Performant Company, Mihai Panfil, fondator Origo, renumitul medic psihiatru Gabriel Diaconu și psihoterapeutul Matei Stănculescu, cofondator Eka – Centrul stării de bine.
Gina Matei a spart gheața cu povestea ei curajoasă de viață.
“Când am primit invitația să fiu parte din acest eveniment mi-am dat seama ca mi-e foarte dificil să găsesc evenimentele mele de fuck up nu pentru că nu am, ci pentru că sunt recunoscătoare fiecărui moment de fuck up, pentru că după fiecare dintre ele nu am mai fost cea dinainte. “
Gina a început să lucreze în domeniul bancar acum două decenii și la doar 22 de ani conducea o divizie de vânzări și o echipă în care era cel mai tânăr membru. Entuziasmul său era fără margini, pentru că lucra într-o nișă nouă iar fiecare zi era o provocare.
“La vârsta aceea și mulți ani după eram foarte puternic condusă de dorința de a avea rezultate, dar erau rezultatele companiei: să ating obiectivul de vânzări, să distrugem concurența, să creștem echipa, să mă uit doar spre exterior. Toate obiectivele din acea perioadă se refereau la companie”, a declarat Gina Matei.
A realizat că visurile ei erau altele și a decis după 13 ani de management bancar să intre în antreprenoriat. Călătoria antreprenoriatului a venit și cu momentul de fuck up în care onestitatea este văzută diferit de partenerii de afaceri. Acest lucru însă i-a arătat și mai clar care îi sunt valorile și i-a dat mai multă încredere în sine, să aibă curajul de a construi o companie bazată pe încredere. Ceea ce a făcut, implicându-se în proiecte tot mai mari și interesante.
“Entuziasmul poate fi mai periculos decât stresul. Într-o seară s-a învârtit casa cu mine. Le-am spus copiilor că e cutremur, dar ei mi-au spus că nu era. Al doilea gând a fost că fac atac cerebral. M-am așezat pe pat, dar nu mi-am revenit. A doua zi nu am putut să mă dau jos din pat. Ce s-a întâmplat atunci era o consecință a faptului că mi-am pierdut, la propriu și la figurat, echilibrul. Am realizat cât de ușor poți să ajungi într-o chestiune de burnout prin entuziasm, prin faptul că nu știm să punem limite și momentul acela de fuck up pentru mine a fost când mi-am dat seama că totuși ca business-ul să meargă, familia să fie ok, eu trebuie sa fiu ok. Din acel moment mi-am stabilit o misiune personală și profesională: să ajut organizațiile să găsească echilibrul între profesionalism și sănătate organizațională.
După un șir de momente pe care le descrie ca fiind “de fuck up”, din care și-a tras învățămintele importante, Gina ajută oamenii să crească, ajută organizațiile să fie mai sănătoase, ajută echipe să echilibreze presiunea performanțelor, pentru a păstra sănătatea echipei.
Al doilea invitat al serii a fost Mihai Panfil, creatorul brandului de cafea de specialitate și de mare succes Origo. Mihai a început să facă business la 16 ani. Lucrând de mic, simte că a avut șansa să învețe din propriile greșeli și că a trecut prin momentele de fuck up cu relaxarea vârstei, că a crescut învățând din ele, fără să le considere tragedii. Ci doar trepte în evoluția lui.
Atunci când greșești tu, înveți mult mai repede decât atunci când gresesc alții și îți povestesc despre asta. Îmi doream să cresc și munceam foarte mult, luam decizii pe bază de adrenalină mai degrabă.
Primul mare proiect a fost să creeze un spațiu în care să reușească să schimbe percepția asupra industriei ospitalității și ideea că cine se face barman fără să urmeze o facultate își ratează viața. Astfel, a creat prima competiție pentru barmani, iar business-ul creștea pe zi ce trece. Până într-o zi când s-a lovit de primul său eșec profesional.
Mihai a decis să nu renunțe și să continue dezvoltarea altor idei de afaceri. Una dintre ele, Origo, un succes pentru care spune că nu s-a așteptat.
Mi-a luat 3-5 ani să îmi dau seama cum o să fac, să-mi schimb mentalitatea, să pun altfel problema. E un lucru ce ține și de vârstă. Probabil vedeam anumite lucruri atunci, dar nu eram pregătit pentru ele. Acum nu le-aș mai face. Adică e un proces. Azi aș face lucrurile altfel. Aș face un research mai amănunțit, aș urmări un pic pe cei cu care vreau să colaborez, să văd cu cine interacționează, aș cere recomandări, cum faci cu un angajat.
Azi însă, Origo e un proiect de succes. A crescut de la 6 la 60 de colegi în multe spații, dintre care 20 de experți internaționali în domeniul cafelei de specialitate și a ajuns la o cifră de afaceri de 3 milioane de euro.
E normal, crede Mihai, să treci prin momente de fuck up când intri într-un domeniu nou, când faci pionierat, cum a făcut el cu zona cafelei de specialitate, când înveți să găsești fermieri la capătul celălalt al lumii și să faci business cu ei.
Gabriel Diaconu, medic psihiatru, a ținut sala cu sufletul la gură, povestind despre unul dintre cele mai dramatice cazuri la care a lucrat în experiența sa. Povestea, bazată pe fapte reale, a fost adaptată pentru a proteja intimitatea celor implicați. După multe săptămâni de terapie în care poveștile unui pacient se repetau, acesta a prins încredere în medicul său și și-a făcut curaj să-i destăinuie trauma, abuzurile din adolescență, atât de prezente în mintea și comportamentul său.
Într-o zi de vineri pacientul m-a sunat să mă întrebe dacă pot să-l văd. Am simțit în telefon că urma să avem o discuție diferită de până atunci. Neîntrerupt, timp de 3 ore, această persoană și-a spus povestea, care începe într-un oraș mic de provincie, într-o familie bine văzută. O persoană profund traumatizată în adolescență. Dar eu din acel moment vedeam o șansă pentru această persoană.
A realizat că întregul comportament nu era o consecință a unui diagnostic medical, ci al unei traume care trebuia vindecată. Gabriel a crezut atunci că în sfârșit îi câștigase încrederea pacientului său. Dar la următoarea întâlnire, acesta s-a purtat ca și cum discuția revelatoare nu avusese niciodată loc. La scurt timp după acel moment, primește un telefon.
“Răspund iar cuvintele pe care le aud sunt următoarele: s-a aruncat. S-a aruncat acum”
Pacientul se aruncase pe balcon și, deși într-o stare foarte gravă, șansa lui se agăța de un fir de viață.
Agonia mea în zilele și lunile care au urmat, până în zilele noastre, eu nu-mi poate scoate din cap acest ghimpe, că acest om a așteptat să prindă încredere în cineva, să îi spună în sfârșit trauma trăită, să se elibereze de toate hamurile vieții și într-un moment de eliberare să facă o tâmpenie, din care să nu moară însă. Am primit în continuare pacienți, în ziua aceea, în zilele care au urmat, cu o teroare incredibilă în piept. Mă gândeam doar că undeva pe o secție de terapie intensivă, era pacientul meu care se aruncase în cap la 2 minute după ce vorbise cu mine.
Dar pacientul lui Gabriel a continuat să trăiască și într-o mare măsură s-a recuperat. Mai mult. La momentul căderii, în spatele pacientului se afla un copil, care până la acel moment nu știa să comunice cu părintele său. După accident însă, între cei doi s-a creat o conexiune puternică.
Pentru mine, acel moment a fost definitoriu. Poți să ai zeci de mii de succese și am avut, poți s te uiți la sute de oameni în mii de săli, am făcut-o. Totul poate fi redus la momentul la care nu ești de ajuns.
Gabriel a conștientizat că nu doar pacienții trebuie să fie bine, ci și cei a căror misiune e să-i facă bine. În clinica de psihiatrie pe care o conduce a ținut cont de binele colegilor săi.
Noi ca țară nu suntem acolo încât să punem accent pe self-care, pentru personal, pentru medici. La clinica pe care o conduc am introdus chestiunea asta foarte devreme, ușile sunt deschise, oamenii când simt că greșesc sau că au nevoie să discute între ei, o fac, despre problemele pe care le-au avut.
Indirect, Gabriel i-a schimbat viața pacientului său. Care a reînviat după un eșesc. După acel caz, ca după toate celelalte, simte recunoștință.
Dacă îți faci meseria de medic bine, atunci singurii care ar trebui să mulțumească suntem noi. Voi sunteți cei care, în cel mai vulnerabil moment al vieților voastre, cu durere fizică, psihică, cu rușine, ne dați nouă, medicilor, cea mai mare încredere. Noi mulțumim pentru asta.
Ediția cu numărul 19 a FuckUp Nights Bucharest s-a încheiat cu povestea lui Matei Stănculescu, cofondator Eka – Centrul stării de bine.
Matei și-a început cariera în televiziune. După aproape 15 ani de apariții, a simțit nevoia de a face mai mult, de a-și schimba drumul. Având experiență în divertisment și muzică, a pornit un start-up de producție și automatizare a sunetului patial (3D). Era la acel moment un pionierat în domeniu.
Doar că odată cu antreprenoriatul, Matei a pornit într-o goană de a demonstra celorlalți ce poate face, la ce e bun. Și să-și demonstreze și sieși. A creat un label muzical alături de care Irina Rimes a apărut pentru prima oară în România. Doar că în toată această goană, s-a pierdut pe el.
Matei de atunci, de fapt, nu era bine. Eram un om efectiv consumat. Treceam prin cea mai crâncenă perioadă de nefericire. De ce? Pentru că simțeam neîncrederea celor din jur, care nu vedeau în mine decât o sursă de eșec. M-au consumat atât de tare anii anteriori încât la un moment dat am zis că am nevoie de ajutor, ca să ies din povestea asta.
Am început să fac terapie și după vreo 5 ședințe terapeuta mă întreabă: dar tu de ce vii la mine? Și am dat un răspuns la care nu mă gândeam, spontan: cred că vreau să fac ce faci tu. Eu fiind psiholog la bază. Și așa a început drumul. A fost momentul în care mi-am dat seama că dacă vreodată o să pot să fac ceva ca să contrabalanseze acea nefericire, o să fie tocmai să fac ceva în propria mea meserie pe care am pus-o on hold.
Terapia a fost pentru Matei nu doar un mijloc de a se regăsi pe sine, ci de a regăsi și sensul vieții. Deși urmase facultatea de psihologie, nu profesase niciodată, cuprins de mirajul televiziunii și al antreprenoriatului. A simțit că poate face ceva care să conteze cu adevărat, atât pentru el, cât și pentru ceilalți. În continuare, Matei a făcut trei școli de coaching, două formări în psihoterapie și a început să înflorească după o perioadă îndelungată de neîmplinire. Pe măsură ce a înaintat în dezvoltarea sa personală.
Eu, ca să mă pun pe picioare, nu am avut nevoie doar de coaching și psihoterapie. Pe măsură ce am înaintat în zona de dezvoltare personală, am decis să fac lucrurile altfel, pentru ca oricine mai are nevoie de ajutor să nu-l mai primească pe bucățele, ci să fie un ajutor 360, integrat.
Așa a apărut Eka – Centrul stării de bine, pe care Matei și l-a imaginat ca fiind acel loc care i-ar fi făcut bine, dacă ar fi existat când el avea nevoie de ajutor. Primul hub din România cu servicii integrate de psihoterapie, wellbeing si dezvoltare personală, disponibile într-un spațiu fizic. Centrul propune abordarea integrată a sănătății și stării de bine pentru indivizi, cupluri, familii, copii, angajați și echipe.
Următoarea ediție Fuckup Nights Bucharest va avea loc pe 21 martie 2024. Evenimentul este organizat de DiFine PR, cu sprijinul FAN Courier, BT Stup, Radio Guerilla, IQAds.
Despre DiFine PR
DiFine PR este o agenție de comunicare full services care combină experiența solidă a echipei, de peste 20 de ani, atât la nivel național, cât și internațional, cu satisfacția de a crea povești de succes. Pe lângă serviciile complete de PR, comunicare și consultanță în afaceri, agenția organizează, de asemenea, evenimente de tehnologie și de afaceri (ex. NASA Space Apps Challenge, TechFest, Fuckup Nights
Bucharest). Portofoliul actual al clienților agenției include NN, Sodexo, Alexandrion Group, Stefanini, Seedblink, Black Sea Fund, GapMinder VC, acceleratorul de start-upuri Techcelerator, Growceanu,
Undelucram.ro, Goldring, Restart Energy, Tema Energy, Romcab, Cognite, Bitcoin Romania, Tradesilvania, ClujHub, bpv Grigorescu Ștefănică, și peste 100 de start-upuri de technologie.
